Bucovina, aspecte geografice


04.Cozmeni-Vijniţa-Câmpulung Moldovenesc+05.Hotin-Cernăuţi-Suceava

Nord-vestul Moldovei. 1930

 

Munţii Bucovinei fac parte din complexul Carpaţilor Răsăriteni. Aceştia sunt împărţiţi de Valea Bistriţei Aurii în două grupuri: munţii propriu-zişi şi inelul subcarpatic, caracterizat prin desfăşurarea culmilor paralele, care cad, în formă de trepte din ce în ce mai joase, până-n valea Siretului şi a Şesului Rădăuţilor.

.Kuty - oraș polonez de pe malul râului Ceremuș. Vedere spre Vijnița, malul românesc al Ceremușului. 1935. widok na Rumunię

Vedere spre Vijnița, malul românesc al Ceremușului, dinspre orașul polonez Kuty(Cuturi).1935

 

Culmile sunt lungi, larg boltite şi acoperite de păduri până aproape de coama lor. Bucovinenii le-au dat numele de obcine (a Mestecănişului, a Feredeului, Obcina Mare etc.) înălţimile lor variind între 1000 şi 1600 metri.

.Câmpulung. Plasa Dorna. Cârlibaba.

Cârlibaba.

 

Lanţul principal al munţilor Bucovinei îl formează prelungirea munţilor Bistriţei, întinzându-se în direcţia sud-estică între văile Bistriţei Aurii şi a Moldovei, fiind mărginită de văile pârâului Ialomicioara, înspre nord şi cu cea a Ursului, înspre sud.

sapVille sur la rivière Dorna, à l'est de Vatra Dornei, Dorna Kandreny. Vue d'ensemble, maisons et rivière

Ville sur la rivière Dorna, à l’est de Vatra Dornei, Dorna Kandreny. Vue d’ensemble, maisons et rivière.

 

În general acest grup de munţi se caracterizează prin faptul că au coamele late, pe care se ridică vârfuri semeţe ca nişte turnuri ale unei cetăţi, iar părţile lor mai puţin înclinate sunt acoperite cu fâneţe întinse, iar părţile mai înclinate, cu pădure dese de brad.

.Radauti.Putila.Sipotele Sucevei.In centrul fotografiei, unde se vede o

Șipotele Sucevei.

 

Aceşti munţi se subdivid în 9 grupe principale:

1. Stara-Obcina, un lanţ de aproape 20 km, cuprins între muntele Jupania şi vârful Lucina. La poalele acestui lanţ se află izvoarele Moldovei, Sucevei şi Ceremuşului Alb. Vârful cel mai înalt este Stara-Obcina de 1487 m.

Storojinet.Rastoace.Vijnita.Vedere generala.Ceremusul, in fundal orasul Kuty (Polonia)

Vijnița. Vedere generală. Ceremușul, în fundal orașul Kuty (Polonia).

 

v Grăniceri români pe Ceremuş în dreptul pichetului

Grăniceri români pe malul râului Ceremuş în dreptul pichetului.

 

1.a. Lanţul Tomnaticului – are o lungime de aproape 20 km şi este mărginit de văile Ceremuşului, Serata şi Izvor. Vârful cel mai înalt este vârful Tomnatic cu o înălţime de 1567 m.

Jablonitza .1918

Iablonița. 1918

 

1.b. Lanţul Herben-Izvor este mărginit de văile pâraielor Ialomicioara şi Plosca.

..Rădăuți. Plasa Putila. Plosca. Un minunat molid. 1897

Plosca.

 

1.c. Lanţul Lasova – între valea Ceremuşului şi cea a pârâului Putila, cu vârfurile Maxime (1344m) şi Lasovo cu 1429 metri. Spre răsărit de acest lanţ cuprins între văile Ceremuşului şi Sucevei se găsesc mai multe ramuri paralele, cu înălţimi din ce în ce mai mici.

Berhomet pe Siret - 1932

Berhomet pe Siret. 1932

 

Între pârâul Lapuşna, spre vest, Ceremuşul, spre nord şi Siretul spre sud, se întind munţii Vijnicioarei şi Berhomet, cu vârful cel mai însemnat Magura (1017m).

Bucovina.Radauti.Putila.Gura Putilei.Uscie-Putilla.1899

Gura Putilei. 1899

 

Gruss aus der Bukowina, Bucovina , Gura Putilei - Uscie Putilla - Radauti -

Gura Putilei.

 

Gruss aus der Bukowina. Bad Lopuszna.

Lăpușna. Băile.

 

v Storojinet.Rastoace.Paraul Vijnicioara Vijenca Wizenka-Bach 1934 Vijnita [16.5 EUR]756_001

Vijnicioara (Vijenca). 1934

 

.Vijnicioara - Wizenka

Vijnicioara (Vijenca).

 

v Ceremuşul în dreptul oraşului Vijniţa

Ceremuşul în dreptul oraşului Vijniţa. 1930

 

v Gruss aus Riwna bei Wiznitz am Cz. 1908

Revna pe Ceremuș. 1908

 

Storojinet.Rastoace.Zahariceni(Podzaharici.Podzaharycz)Ceremuşul în dreptul comunei Zahariceni

Ceremuşul în dreptul comunei Zahariceni. 1930

 

2. În prelungire cu Stara-Obcina, se întinde lanţul Lucina pe o distanţă de 18 km cu un coborâş foarte repede înspre valea Cârlibabei şi Moldovei. La poalele vârfului Lucina (1590m) se gasesc izvoarele Suceavei spre nord, şi ale Moldovei spre sud. Între culmile Cocoş şi Găina străbate valea îngustă a pârâului Lucava, una din priveliştile cele mai frumoase din Bucovina.

Campulung.Moldova.Lukawapass Luczyna-Bucovina 020 1899

Pasul Lucina. 1899

 

3. Lanţul Mestecănişului – se întinde pe o lungime de 20 km de la Botuş până la Obcina Mică, cu cea mai însemnată culme cea a Botuşului, 1477 m. Peste acest lanţ trece un drum strategic şi de mare importanţă economică, unind valea Moldovei cu cea a Bistriţei Aurii.

Stână pe Giumalău. 1899

Stână pe Giumalău. 1899

 

4. Lanţul Rarăului – se întinde pe o lungime de 17 km de la Obcina Mică la vârful Teodorescu. Acest lanţ se caracterizează prin ziduri stâncoase, văi înguste şi prăpăstii adânci, cât şi prin flora lui alpină. Vârfurile cele mai frumoase le formează: Pietrele Doamnei – 1648m, Piatra Albă, vârful Alunul cu 1667m, Dealul Colbului cu 1483m, Rarăul propriu-zis cu 1653m. Din acest lanţ, se desprinde şi vârful cel mai înalt al Bucovinei, care este muntele Giumalău cu 1859m.

Câmpulung-Moldovenesc - Rarău cu Pietrele Doamnei şi cu casa de adăpost „Mitropolitul Nectarie“

Rarău cu Pietrele Doamnei şi cu casa de adăpost „Mitropolitul Nectarie“

 

 

Gruss aus der Bukowina, Colbu Pietrosu - 1905

Colbu. 1905

 

Dorna Watra - Vatra Dornei - Bistritztal bei Colbu - Valea Bistritei in Colbu 1912

Colbu. 1912

 

Câmpulung. Plasa Dorna. Colbu

Colbu.

 

5. În prelungire, se întinde Obcina Chiril, cu o lungime de 10 km, este des împădurită şi are ca vârf mai înalt Dealul Diacu cu 1166m.

Kriegszughundeabteilung in Chirilu Rum.

Chiril. 1917

 

Gruss aus der Bukowina, Czottina a.d.Bistritz -Câmpulung. Plasa Dorna. Iacobeni.Czottina-Câmpulung. Plasa Dorna. Iacobeni.Cz

Ciotina.

 

6. Ultimul lanţ este Crebenul, lung de aproximativ 10 km.

Șipotele pe Siret într-o zi de sărbătoare pe la 1900.Schipoth_an_einem_Festtag_um_1900

Șipotele pe Siret. 1900.

 

7. Lanţul Băişescu are o înălţime de 1284m şi este lung de 7 km. Din el se desprind 3 ramuri:

Bucovina.Storojinet.Rastoace.Revna pe Ceremus(Rewna)(Riwna). (2)

Revna pe Ceremuș.

 

Iacobeni – Vedere generală cu Bistriţa

Iacobeni. Vedere generală cu Bistriţa. 1920

 

Seletin Putila 1905

Seletin. 1905

 

7.a. Munţii Cârlibabei, cuprinşi între văile Cibu şi Cârlibaba, care se întind până la valea Bistriţei, având ca vârf însemnat Ţapul cu 1663m.

.Kirlibaba - Carlibaba Veche - Biserica Evanghelica - Vedere generala.1

Cârlibaba.

 

7.b. Obcina Feredeului – care se desprinde din masivul Lucinei şi e cuprinsă între văile Moldovei şi Moldoviţei. Vârfurile cele mai însemnate sunt: Feredeul cu 1460m, Paşcan cu 1483m, Măgura cu 1359m, Tomnaticul cu 1297m, şi Muncelul cu 1286m.

Tantaneowa rechts im Vordergrunde Magurita.

Tantaneowa rechts im Vordergrunde Magurita. 1917

 

7.c. Obcina Mare – formează cumpăna de apă între râul Moldova şi râul Moldoviţa pe de o parte şi râul Suceava pe de altă parte. Vârfurile cele mai însemnate sunt: Arşiţa cu 1328m, Dealul Rusului cu 1194m şi Poiana Mărului cu 1174m.

Vatra Dornei - Serpentinele de pe Mestecăniş 1935

Vatra Dornei. Serpentinele de pe Mestecăniş. 1935

 

În colţul de sud al Bucovinei despărţit, prin valea Bistriţei, de munţii Bucovinei propriu-zişi se întind alte două lanţuri de munţi:

Storojinet. Ceremus. Mihova um 1900

Mihova (Mihoveni).

 

a. Lanţul Suhard – se desprinde din masivul Inău al munţilor Rodnei şi se întinde între Bistriţa Aurie, Dorna şi pârâul Coşna. Vârfurile cele mai însemnate sunt: Suhărzelul cu 1709m, vârful Caprei cu 1570m şi Ouşorul cu 1642m.

Karpathen, Ineul, Petrosul, ungel

Carpați. Ineul, Pietrosul.

 

.1Das Bukowiner Gebirge von Pojana Stampi aus gesehen. Theodor Freiherr von Ehrmanns zum Schlugg. 1894

Das Bukowiner Gebirge von Pojana Stampi aus gesehen. Theodor Freiherr von Ehrmanns zum Schlugg. 1894

 

b. Munţii Dornei, care se desprind din masivul Călimani. Sunt mărginiţi la vest şi nord de râul Dorna, spre est de râul Neagra şi se despart în două culmi, dintre care prima, Poiana Vânătorului, cu vârful Lucaciu 1771m, spre est. Cea de a doua înspre vest care culminează prin Piatra Dornei. Vârfurile cele mai însemnate sunt Lucaci cu 1776m, Pietrele Roşii cu 1623m, Gura Haitei cu 1610m, Dealul Negrii cu 1312m şi vârful Obcinei cu 1282m.

.Câmpulung. Plasa Dorna. Dorna Candreni.

Dorna Candreni. Oușorul.

 

Depresiunile Bucovinei au fost descrise atât de cuprinzător de renumitul profesor Simionescu Ion, succint şi ilustrator, într-o înşiruire dinspre munte spre luncile Siretului. Prezint doar cea a Dornei “încadrată de munţi înalţi”, se întinde surâzătoarea depresiune în mijlocul căreia se află, la 802m, vestitele băi de la Vatra Dornei.

Bad Dorna Watra Vatra Dornei Vedere total Romania Bucovina BUKOWINA Suceava 1923

Vatra Dornei. 1923

 

E o depresiune tectonică, la zona de contact socotită drept linie de fractură între andeziturile şi şisturile cristaline, peste care se întinde un petec de depozite paleogene. Neagra Şarului a taiat terase din care cea mai tânără are o lăţime de 1 km. Munţii înalţi de la răsărit (Ouşorul cu 1642m) ca şi cei de la apus (Călimani cu 2202m.) ţin adăpost, făcând din satele ce s-au îngrămădit pe întinsul ei tot atâtea staţiuni climaterice. Izvoarele minerale sunt bogate în întreaga depresiune. Cele din Vatra Dornei au atras vizitatori încă de la 1805. Apele feruginoase, bogate în acid carbonic şi cu urme de acid arsenios, foarte radioactive, la care se adaugă şi nămolul lecuitor, adunat din turbăriile apropiate, atrag în fiecare an, tot mai mulţi vizitatori. Locuitorii sunt mai ales crescători de vite, căci fâneţele sunt bogate, pentru faptul că nu se îngăduie o agricultură intensivă din cauza climei aspre…”

.Rădăuţi. Plasa Putila. Şipotele Sucevei. Râul Suceava. WWI

Şipotele Sucevei. Râul Suceava. 1917

 

Moldova.Bucovina map2.

Bucovina României. Demographic composition of Bukovina in 1930, with the 1940 border drawn in the centre.

Rezumat

Munţii Bucovinei fac parte din complexul Carpaţilor Răsăriteni. Aceştia sunt împărţiţi de Valea Bistriţei Aurii în două grupuri: munţii propriu-zişi şi inelul subcarpatic. Obcine: a Mestecănişului, a Feredeului, Obcina Mare etc.
Lanţul principal al munţilor Bucovinei îl formează prelungirea munţilor Bistriţei, întinzându-se în direcţia sud-estică între văile Bistriţei Aurii şi a Moldovei văile pârâului Ialomicioara, a Ursului. Aceşti munţi se subdivid în 9 grupe principale:

1.Stara-Obcina, între muntele Jupania şi vf. Lucina. La poale sunt izvoarele Moldovei, Sucevei şi Ceremuşului Alb, vf. Stara-Obcina 1487m.
1.a. Lanţul Tomnaticului: văile Ceremuşului, Serata şi Izvor, vârful Tomnatic 1567
1.b. Lanţul Herben-Izvor este mărginit de văile pâraielor Ialomicioara şi Plosca
1.c. Lanţul Lasova – între valea Ceremuşului şi a pârâului Putila, vf. Maxime 1344m, Lasovo 1429m.
Între pârâul Lapuşna, spre vest, Ceremuşul, spre nord şi Siretul spre sud, sunt m.ţii Vijnicioarei şi Berhomet, cu vf. Magura 1017m.
2.Lanţul Lucina, în prelungira Stara-Obcina
La poalele vârfului Lucina (1590m) se gasesc izvoarele Suceavei spre nord, şi Moldovei spre sud. Între culmile Cocoş şi Găina străbate valea îngustă a pârâului Lucava.
3.Lanţul Mestecănişului, de la culmea Botuşului, 1477m, la Obcina Mică
4.Lanţul Rarăului de la Obcina Mică la vârful Teodorescu, cu vf. Pietrele Doamnei – 1648m, Piatra Albă, vârful Alunul cu 1667m, Dealul Colbului cu 1483m, Rarăul 1653m şi vârful cel mai înalt al Bucovinei, care este muntele Giumalău cu 1859m.
5.Obcina Chiril, vf. Dealul Diacu cu 1166m.
6.Lanţ Crebenul.
7.Lanţul Băişescu 1284m cu 3 ramuri:
7.a. Munţii Cârlibabei, între văile Cibu şi Cârlibaba vf. Ţapul 1663m.
7.b. Obcina Feredeului, între văile Moldovei şi Moldoviţei, vf: Feredeul 1460m, Paşcan 1483m, Măgura 1359m, Tomnaticul 1297m, Muncelul 1286m.
7.c. Obcina Mare, între râul Moldova şi râul Moldoviţa pe de o parte şi râul Suceava. Vf: Arşiţa 1328m, Dealul Rusului 1194m, Poiana Mărului 1174m.
În colţul de sud:
a.Lanţul Suhard, din masivul Inău al munţilor Rodnei, între Bistriţa Aurie, Dorna şi pârâul Coşna. Vf: Suhărzelul cu 1709m, vârful Caprei cu 1570m şi Ouşorul cu 1642m.
b.Munţii Dornei, din masivul Călimani. Mărginiţi la vest şi nord de râul Dorna, spre est de râul Neagra şi se despart în două culmi: Poiana Vânătorului, vf. Lucaciu 1771m, spre est, spre vest, Piatra Dornei, cu vf. Lucaci 1776m, Pietrele Roşii 1623m, Gura Haitei 1610m, Dealul Negrii 1312m Obcinei 1282m.

 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s