Despre Cadrilater


 Pe 28 iulie 1913 s-a încheiat cel de-al Doilea Război Balcanic, iar România devine mediator între Bulgaria, Serbia, Grecia şi Turcia.

.Dobroudja_(carte_ethnographique)

În doar două zile şi două nopţi de lupte intense, armata româna sub comanda Generalului de Divizie Alexandru Averescu (devenit ulterior Mareşal al României Mari) zdrobeşte rezistenţa militară a armatei bulgare şi practic „îngenunchează” Bulgaria. Armata română se pregăteşte să pornească în marş victorios şi să ocupe Sofia. Germania şi Franţa fac presiuni asupra Regelui Carol I să întoarcă din drum armata română şi să nu ocupe Sofia, fapt care ar fi dus la dezmembrarea definitiva a Bulgariei (Regele Boris I făcea parte dintr-o dinastie germană), deoarece toţi vecinii Bulgariei aveau revendicări teritoriale asupra unor provincii bulgăreşti. Regele Carol I telegrafiază Generalului de Divizie Alexandru Averescu şi întoarce din drum armata română, după ce primise garanţii de la Paris şi Berlin că va fi alipit Cadrilaterul la România – străvechi pământ românesc. Serviciile militare de informaţii externe ale României terminaseră înca din 1912 de alcătuit o sinteză completă şi complexă asupra tuturor localităţilor din Cadrilater: număr de locuitori, componenţa etnică (români, turci, bulgari, aromâni, etc), felul şi numărul şcolilor, întreprinderilor, număr de angajaţi, bănci, oficii poştale, legături feroviare, gări, drumuri de toate felurile, ape curgătoare, câte hectare de pamânt agricol are fiecare sat, câţi cai, câte vaci, câte oi, câţi măgari, etc, etc. Pe de altă parte Ataşatul Militar al României la Sofia Maiorul Dabija (ulterior înaltat la gradul de General) a reuşit să înveţe bulgara şi să construiască o vastă reţea de spionaj militar care se întindea de la Palatul Regelui Bulgariei şi până la varfurile Ministerului Apărării al Bulgariei. Mai mult Maiorul Dabija reuşeşte să culeagă informaţii preţioase despre înzestrarea armatei bulgare, numărul de regimente, numărul de cai, numărul de locomotive şi vagoane, amplasarea cazematelor, capacitatea de mobilizare a armatei bulgare, etc, chiar de la Ataşaţii Militari ai Turciei, Franţei, Germaniei şi Italiei. Maiorul Dabija reuşeşte cu abilitate să evite dezinformările cu care era „bombardat” zilnic de către ataşatul militar al Rusiei (unicul aliat real al Bulgariei) dar şi capcanele perverse întinse de către cotraspionajul bulgar care îl monitoriza atent şi pătrundeau chiar în locuinţa Maiorului Dabija ca să vadă cam ce însemnări îşi făcea, iar acesta lăsa în sertarul biroului însemnări făcute dinadins greşit (cu cifre mult diminuate) astfel încât cei de la contrasionajul bulgar să creadă că România nu cunoaşte în amănunţime toate detaliile referitore la numărul de unităţi militare bulgare, înzestrarea acestora , etc. Înca din 1912 maiorul Dabija reuşeşte să ducă în servieta diplomatică absolut toate informaţiile complete despre starea, înzestrarea şi efectivele şi logistica armatei bulgare şi conform instrucţiunilor primite preda toate informaţiile în dublu exemplar atât Marelui Cartier General al Armatei Române cât şi personal Regelui Carol I, care monitoriza cu mare atenţie evoluţiile militare din Primul şi din al Doilea Război Balcanic. Deci victoria armatei române asupra armatei bulgare nu a fost întâmplătoare, ci d’impotrivă a fost pregătit cu muncă susţinută şi planuri minuţioase încă din anul 1910! Armata romana era deci pregătită s ocupe Sofia în maximum 7 zile, cu planuri de operaţii militare atent pregatite de maiorul de Stat Major Ion Antonescu, viitorul Mareşal – Erou al României! Este evident ca dacă într-o zi va izbucni un alt război balcanic, deoarece şi Turcia şi Grecia şi Macedonia şi Serbia au încontinuare revendicări teritoriale asupra unor intinse provincii bulgăreşti, România va juca din nou rolul de Mediator Suprem în Balcani!

de Dacian Dumitrescu.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s