Cum se „fabrică” istoria pe teritoriile românești aflate încă sub ocupația Imperiului Sovietic de Apus Ucraina??


 

 

Cum se „fabrică” istoria pe teritoriile românești aflate încă sub ocupația Imperiului de Apus Ucraina?? Iată câteva exemple, bazate pe omisiuni și falsuri, îmbinând adevărul cu minciuna… În perioada austriacă a avut denumirea din imagine, iar înperioada românească(cea de drept), a avut o perioadă de timp denumirea de „Gimnaziul de băieți, ucrainian”, niciodată într-o altă perioadă nu a fost denumit „ucrainian”, decât în perioada de ocupație sovietico-bolșevico-ucrainiană. http://www.archives.gov.ua/Publicat/Guidebooks/Chernivci.pdf

.Czernowitz.Bukowina.Das k.k. II. Staatsgymnasium Eberhard Gasse. The Ukrainian Gymnasium in Chernivtsi (early 20th century).
1. Această imagine, care apare în „Encyclopedia of Ukraine, vol. 5 (1993)”, este intitulată, spre exemplu: „The Ukrainian Gymnasium in Chernivtsi (early 20th century).” Iată și o „monstră” de text: „Chernivtsi [Чернівці; Černivci] (German: Czernowitz; Rumanian: Cernauti). Map: V-6. The historical capital and political, cultural, and religious center of Bukovyna and eventually of Chernivtsi oblast. The city (2005 pop 243,500) lies on the border of Subcarpathia and on the boundary separating Ukrainian and Romanian ethnic territories.
………………………………………………
History until 1774. Human settlements at the site of Chernivtsi date back to the Paleolithic Period. Relics of Trypilian culture and Bronze Age and Iron Age settlements have been discovered in the suburbs of the city. Archeological finds in the environs of Chernivtsi give evidence of a Slavic population in the 2nd–5th century AD. In the period of Kyivan Rus’ the area was inhabited by White Croatians and Tivertsians (9th–11th century). The defensive fortifications of Chernivtsi were erected on the left bank of the Prut River in the second half of the 12th century by Prince Yaroslav Osmomysl of the Halych principality. The fortress endured until the middle of the 13th century, when it was destroyed by the Mongols. The new town was built on the high right bank of the Prut. The ruins of the old fortress are still preserved.

From the middle of the 14th century to 1538 Chernivtsi belonged to Moldavia and stood on its border with Poland. The trade route from Lviv to Suceava, which linked Western Europe with the countries of the south and the east, ran through Chernivtsi. ”
http://www.encyclopediaofukraine.com/display.asp?linkpath=pages%5CC%5CH%5CChernivtsi.htm

Ukrainian Gymnasium in Chernivtsi (Ukrainska himnaziia v Chernivtsiakh; Українська гімназія в Чернівцях). Founded in Chernivtsi in 1896 as the Ukrainian counterpart of the German-language gymnasium in the city, the institution provided Ukrainian-language instruction in all areas of study and had a predominantly Ukrainian staff. By 1913 it had 560 students and 34 teachers. After the Romanian occupation of Bukovyna the gymnasium was Romanianized, beginning in 1920. The name was changed in 1922 from the Ukrainian State Gymnasium to the Fourth Gymnasium, and in 1930 it became the Liceul Marele Voievod Mihai. In 1925–7 Romanian became the language of instruction, and after 1927 even Ukrainian language courses were cancelled. After the Soviet occupation of Bukovyna in 1940 the gymnasium was turned into a ten-year school. Some of the notable figures who taught at the gymnasium were A. Artymovych, A. Klym,Myron Korduba, Volodymyr Kmitsykevych, Yuliian Kobyliansky, and Mykola Ravliuk. Under the Soviet rule after 1940 the gymnasium was transformed into a ten-year school.

[This article originally appeared in the Encyclopedia of Ukraine, vol. 5 (1993).]

Czernowitz. Bukowina. K.K. II. Staatsgymnasium. Leon Konig No.677

 

 

 

2.Ucrainenii redescoperă istoria românească a Cetăţii Albe, de George Damian.

 

.Ștefan cel Mare

Când am trecut pe la Cetatea Albă nu am găsit nimic despre istoria locului. Acum publicaţiaDumskaya.net se minunează descoperind că există urme ale lui Ştefan cel Mare în legătură cu Cetatea Albă. Urme care eu unul bănuiesc că au fost ascunse intenţionat.
Reporterul Dumskaya ne povesteşte aici că mai multe pisanii ale cetăţii au fost luate de armata română în retragere, recuperate de sovietici în 1945 şi duse la muzeul de istorie din Herson, unde li s-a pierdut urma. Prin 1972 au fost publicate imagini ale pisaniilor lui Ştefan cel Mare drept monumente de artă armenească (!).
Din articolul Dumskaya mai aflăm şi câte ceva despre conţinutul acestor pisanii din Cetatea Albă (care cu siguranţă au fost transcrise şi traduse şi în română, este nevoie de un drum la bibliotecă). În principiu este vorba de menţionarea unor completări sau reparaţii ale Cetăţii Albe făcute de Ştefan cel Mare, în texte fiind amintiţi şi pârcălabii cetăţii: Stanciul, Gherman, Luca, Duma, toţi boieri moldoveni. Una din aceste pisanii atestă că biserica Sfântul Ioan Botezătorul care încă mai există pe strada Popova din oraşul Cetatea Albă a fost biserica unei mănăstiri ctitorite de pârcălabii Duma şi Gherman.
Ce l-a uimit cel mai mult pe autorul articolului sunt stemele heraldice de pe aceste pisanii. În cazul imaginii de mai jos a recunoscut bourul Moldovei, însă scutul din dreapta l-a încurcat puţin. Este vorba de stema de familie a Muşatinilor, scut despicat cu trei flori de crin suprapuse în dreapta şi fasciat în stânga. Mai pe scurt, stema personală, de nobil a lui Ştefan cel Mare.
Pisania din imaginea de mai jos este considerată „controversată” şi că ar exista suspiciuni cu privire la autenticitatea ei. Stema de pe pisanie (din care este recunoscut din nou doar bourul Moldovei) rămâne din nou un mister. De fapt este tot stema personală a lui Ştefan cel Mare, fiind redată cu ceea ce în limbaj heraldic se numeşte „cimier cu lambrechini” – peste scut un coif de turnir ornat cu stema statului (bourul) plus panglici înflorate.
Semnificaţia stemei personale a lui Ştefan cel Mare pe aceste pisanii este că reparaţiile menţionate au fost făcute cu banii personali ai voievodului nu din visteria ţării. M-a mai amuzat descrierea făcută de reporterul din Odessa celei de-a doua steme: „imagine heraldică clasică din vestul Europei”. Pentru că Ştefan cel Mare a fost într-adevăr un nobil şi un cavaler european occidental.
http://www.george-damian.ro/ucrainenii-redescopera-istoria-romaneasca-a-cetatii-albe-5539.html

 

3.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s