România.Moldova.Judeţul Cernăuţi.


Cernăuţi.Plasa Șipeniți.Oraşul Cernăuţi.Vedere generală înainte de 1900.

Cernauti.OrasulCernauti.0.Panorama

„Tot ce aminteşte de români nu place ucrainenilor” sau „Recviem pentru românii din nordul Bucovinei”, scris de Ioan PopMotto: „Ei m-au rănit, ei m-au lovit, Ei m-au ucis”-Rafael AlbertiRomânii bucovineni din nordul Bucovinei, Regiunea Cernăuţi-Ucraina, îndură suferinţa detrunchierii de ţară ca pe o pedeapsă dată de Dumnezeu. Ei caută cu disperare o mână întinsă de la Bucureşti. Bucureştiul nu are a le da nimic. Degeaba bucovinenii cu simţăminte româneşti bat calea spre ţara mamă şi merg cu plecăciune în faţa mai marilor de la Guvern, a le cere înţelegere, a le asculta păsul. Guvernanţii nu au urechi şi glas pentru ei. Nici preşedintele Traian Băsescu nu le ascultă păsul. Jalbele lor sunt aruncate la coş. Pământul românesc al nordului Bucovinei, astăzi, mai mult ca oricând, este greu încercat de norodul slav.Oraşul Cernăuţi, cândva mândria şi demnitatea a toată Bucovina, pare acum a nu fi fost nicio dată românesc. Rar auzi pe străzile lui o vorbă românească. „Micul Paris”, aşa cum l-a numit metaforic într-un poem memorabil, poetul Ilie Tudor Zegrea este slavizat în totalitate. Oraşul în care s-a şcolit Mihai Eminescu este lăsat uitării de cei care ar trebui să se mai abată cu gândul spre el. Mihai Eminescu, cel înveşnicit în bronz, îşi strigă de pe soclul din curtea casei lui Aron Pumnul, durerea: „Cine-au îndrăgit străinii/Mânca-i-ar inima câinii, /Mânca-i-ar casa pustia/Şi neamul nemernicia/”.Cernăuţiul, între cele două Războaie Mondiale avea douăzeci de consulate ale ţărilor europene şi de peste Ocean. Era unul dintre oraşele înfloritoare ale României Mari. Avea o viaţă culturală efervescentă. Revista „Bucovina Literară” varianta cernăuţeană aduna în paginile ei creaţiile numelor de referinţă ale culturii româneşti. Toate acestea au rămas amintiri pentru cei care se mai gândesc că pământurile voievozilor moldavi nu mai sunt româneşti şi-s despărţite de haturi trasate de politicienii imperiali.Oricine ai fi tu ca român, dacă ajungi la Cernăuţi, trebuie să te abaţi pe la casa lui Aron Pumnul pentru că în acea casă, elevul Mihai Eminescu, a trăit simţind fiorul poeziei care are în ea misterul vieţii şi al morţii. În acest oraş, Eminescu a scris prima poezie „La mormântul lui Aron Pumnul”.Timp de ani de zile, inimoşii români cu simţăminte alese româneşti şi-au dorit ca locuinţa lui Aron Pumnul să devină muzeul Mihai Eminescu. Intelectualitatea româneacă din nordul Bucovinei au vrut acest muzeu de spiritualitate şi simţire românească. Le-au trebuit mai bine de un deceniu şi jumătate ca ultimul locatar de seminţie slavă să părăsească locuinţa.

Poetul Vasile Tărîţeanu, în calitatea sa de fost consilier municipal al primăriei cernăuţene, s-a implicat total în obţinerea dreptului de a se deschide un muzeu Eminescu în casa profesorului Aron Pumnul. Intelectualitatea cernăuţeană a luptat la rândul ei prin cuvânt şi scris să li se dea casa. A obţinut-o! Dar clădirea trebuie renovată, reamenajată întocmai cum a fost pe vremea şcolirii lui Eminescu la Cernăuţi. Se caută sponsori. S-au făcut diligenţe către autorităţile de la Kiev şi Bucureşti pentru obţinerea unui sprijin financiar. Kievul nu dă nimic. Bucureştiul promite şi cernăuţenii rămân cu promisiunea. Aceştia se întreabă când vor binevoi guvernanţii români să-şi onoreze promisiunea? Ce face ICR-ul, ICR-ul condus de Horia Roman Patapievici cel care nu are ochi şi simţire pentru Mihai Eminescu? Alo, Patapievici, când vei avea bunăvoinţa să nu mai stipendiezi rateurile din cultura românească? Ce fac cei de la Departamentul pentru Românii de pretutindeni? Pe aceştia nu-i interesează decât să-şi îndeplinească dorinţele lor, să se plimbe prin ţările Europei Occidentale, să-şi petreacă concediile pe litoralele mărilor cu climă caldă. De ani de zile, nicio faţă ministerială din Guvernul României nu a mai fost văzută la Cernăuţi. Ministrul de Externe al României, al cărui tată este originar din nordul Bucovinei, deşi şi-a anunţat vizita la Cernăuţi, acesta nu şi-a onorat promisiunea.

Pe clădirile veci ale oraşului, rar vei mai vedea o literă românească. Ele au fost şterse de sovietici, iar de la declararea independenţei Ucrainei, au fost rase până la cărămidă de pe catedrala din oraş cuvintele de slavă pentru Dumnezeu în limba română. Cimitirul central din Cernăuţi a devenit o ruină spintecată de majoritatea ucraineană.

Cimitirele sunt pagina de istorie a oricărui popor. De-a lungul ocupaţiei sovietice şi a optsprezece ani de stăpânire ucraineană, mormintele multor români au fost profanate. Monumentele din cimitir vandalizate, oasele românilor scoase şi aruncate pentru a face loc morţilor celor care astăzi sunt stăpâni. Multe sunt de spus despre ceea ce înseamnă optsprezece ani de independenţă a Ucrainei şi felul autorităţilor de a-i privi pe români. Teatrul care odinioară purta nume românesc, astăzi, i s-a dat numele unei netalentate scriitoare născută la Gura Humorului, Olga Kobleanskaya, acest nume, îl poartă şi cel mai circulat şi elegant bulevard al oraşului, care odinioară purta numele Iancu Flondor. Tot ce aminteşte de români nu place ucrainenilor. Ei se cred stăpânii acestor pământuri. Trăim vremuri aspre, trăim după cum vor mai marii lumii, trăim în fiecare zi, sperând într-o viaţă mai bună în ceruri şi asta din cauză că globalizatorii, câţi or fi ei, ascunşi, urmăresc să stăpânească planeta.

Românii din nordul Bucovinei îşi strigă durerile, nevoile, dar nu sunt urechi care să le asculte. Pentru ei se poate cânta recviemul de adio de la Ţara Mamă.

Cernăuţi.Plasa Șipeniți.Oraşul Cernăuţi.Piaţa Unirii.Monumentul Unirii.1930

Cernauti.OrasulCernauti.Piata Unirii.RingPlatz.Monumentul Unirii.1930.8

Cernăuţi.Plasa Șipeniți.Oraşul Cernăuţi.Strada Regina Maria.

.Judetul Cernauti.Plasa Șipeniți.Orasul Cernauti.17 (2)

Cernăuţi.Plasa Șipeniți.Oraşul Cernăuţi.Piaţa Unirii cu Primăria.

..Judetul Cernauti.Plasa Șipeniți.Orasul Cernauti.10 (2)

Cernăuţi.Plasa Șipeniți.Oraşul Cernăuţi.Panorama.

Cernauti.OrasulCernauti. Panorama

La arme, Mihai Eminescu
Auzi!… Departe strigă slabii
Şi asupriţii către noi:
E glasul blândei Basarabii
Ajunsă-n ziua de apoi.
E sora noastră cea mezină,
Gemând sub cnutul de Calmuc,
Legată-n lanţuri e-a ei mână,
De ştreang târând-o ei o duc.
Murit-au? Poate numai doarme
Şi-aşteaptă moartea de la câni?
La arme!
La arme dar Români!
Pierit-au oare toţi vultanii
Şi şoimii munţilor Carpaţi,
Voi, fii ai vechei Transilvanii,
Sunteţi cu totul enervaţi.
Şi suferiţi în înjosire
De la Braşov pân la Abrud,
Ca să vă ţină în robire
Fino-Tătarul orb şi crud.
Şi nimeni lanţul n-o să farme,
Nu aveţi inimi, n-aveţi mâni?…
La arme, la arme,
La arme, fraţi Români.
Iar tu, iubită Bucovină,
Diamant din stema lui Ştefan,
Ajuns-ai roabă şi cadână
Pe mâni murdare de jidan.
Ruşinea ta nu are samăn,
Pământul sfânt e pângărit…
Mişel şi idiot şi famăn
Cine-ar mai sta la suferit…
De-acuma trâmbiţi de alarme!
Nălţaţi stindardul sfânt în mâni,
La arme!
La arme dar Români!
Pierduţi sunteţi pe Criş şi Mureş…
E moarte, e leşin, e somn?
Au Dragoş nu-i din Maramureş,
Au n-a fost la Moldova Domn?
N-au frânt a duşmanilor nouri,
N-au frânt pe Leşi şi pe Tătari,
Au Dragoş, vânător de bouri,
N-o să vâneze şi maghiari?
Ruşine pentru cel ce doarme,
Sculaţi ca să nu muriţi mâni.
La arme,
La arme dar Români!
Din laur nemuritoare ramuri,
O! ţară, pune-n frunte azi,
Şi-n tricolorul ş-a lui flamuri
Să-nfăşuri pieptul tău viteaz,
Şi smulge spada ta din teacă
Şi-ţi cheamă toţi copiii tăi
Şi la război cu dânşii pleacă –
Cu fii de şoimi şi fii de smei,
În valuri crunte să se farme
Calmuci, tătari, duşmani, stăpâni…
La arme, la arme!
La arme, fraţi Români!
Cernăuţi. Plasa Şipeniţi. Oraşul Cernăuţi. Căminul preoţesc gr.or.
.Căminul preoţesc gr. or.
Cernăuţi. Plasa Şipeniţi. Oraşul Cernăuţi. Str. Regina Maria.
Str. Regina MariaStr
 
Anunțuri

Un gând despre „România.Moldova.Judeţul Cernăuţi.

  1. Pingback: Flacara TV – APEL// Cernăuţeni, participaţi activ la redenumirea străzilor din oraşul ocupat de… comunism!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s